Dacă există ceva care unește toate culturile și tradițiile comunității rome indiferent de zonă geografică, acela este darul muzicii. Muzicienii romi – numiți lăutari în România, csárdás în Ungaria, flamenco în Spania sau django în Franța – au creat unele dintre cele mai captivante și emoționante forme de expresie muzicală din lume.
Lăutarii – custodii muzicii tradiționale românești
În România, termenul „lăutar" a ajuns să desemneze aproape exclusiv muzicianul rom talentat, stăpân pe meșteșugul instrumentelor cu coarde. Istoricul muzicii Speranța Rădulescu sublinia că lăutarii romi au fost principalii vectori ai muzicii tradiționale românești timp de sute de ani.
Generații întregi de muzicieni romi – Taraful din Clejani, familia Dinicu, Grigore Leșe, Romica Puceanu – au asigurat continuitatea unui patrimoniu muzical inestimabil. Instrumentele preferate ale lăutarilor romani includ:
- Vioara – instrumentul rege al muzicii lăutărești
- Cimbalul (țambalul) – percuție cu coarde, specific muzicii balcanice
- Cobza și lăuta – instrumente ancestrale cu coarde ciupite
- Acordeonul – adăugat în secolul XX, rapid adoptat
- Contrabasul – baza ritmică a tarafului
Django Reinhardt – geniul care a schimbat jazzul
Django Reinhardt (1910-1953) rămâne poate cel mai faimos muzician rom din istoria lumii. Născut în Belgia dintr-o familie de romi manouches (romi din Europa de Vest), Django a inventat practic jazzul manouche (jazz de tip gitan), o sinteză unică între jazz-ul american și muzica tradițională romă.
Ceea ce face povestea lui Django cu atât mai uluitoare este faptul că el cânta la chitară folosind în principal doar două degete de la mâna stângă, celelalte trei fiind paralizate în urma unui incendiu din 1928. Cu toate acestea, a creat un stil tehnic fără precedent, imposibil de imitat.
„Nu există nicio altă muzică decât muzica cu simțire. Și simțire au romii mai mult decât oricine." — Django Reinhardt
Flamenco – inima spaniolă a muzicii rome
Ajunși în Spania în secolul al XV-lea, romii (numiți acolo gitanos) au fuzionat cu tradițiile muzicale locale, creând flamenco – poate cea mai pasională formă de muzică și dans din lume. Recunoscut de UNESCO ca Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității în 2010, flamenco este un produs direct al geniului muzical rom.
Artiști ca Paco de Lucía, Camarón de la Isla, Carmen Amaya și Tomatito au dus flamenco-ul pe scenele celor mai prestigioase săli de concert din lume, de la Carnegie Hall la Opera din Paris.
Fanfare Ciocărlia – ambasadorii României musicale
Din Zece Prăjini, un sat din Moldova românească, Fanfare Ciocărlia a cucerit lumea cu un sunet exploziv de alamă. Cei doisprezece muzicieni, cu instrumente de suflat și percuție, cântă cu o viteză și o energie care lasă publicul internațional fără suflare. Au cântat la Glastonbury, WOMAD, în SUA, Japonia, Australia.
Manelele – fenomen cultural controversat
Imposibil de vorbit despre muzica romă din România fără a menționat manelele. Apărute în anii '90 ca o fuziune între muzica orientală, arabă, turcă și cea tradițională romă, manelele au generat dezbateri aprinse în societatea românească.
Criticii le consideră o muzică de proastă calitate cu texte vulgare. Susținătorii lor – și sunt milioane – le văd ca o expresie autentică a bucuriei de a trăi, a durerii și a aspirațiilor claselor populare. Artiști ca Nicolae Guță, Florin Salam, Vali Vijelie sau Dani Mocanu vând milioane de vizualizări pe YouTube și cântă la nunți cu onorarii de zeci de mii de euro.
Muzica romă și patrimoniul UNESCO
Comunitatea internațională a început să recunoască din ce în ce mai mult valoarea muzicii rome. Diverse tradiții muzicale ale romilor sunt incluse sau candidate la listele UNESCO, iar fistivaluri internaționale de muzică romă se organizează anual în zeci de țări.
Festivalul Sighișoara Medievală din România, Romani Music Festival din Germania și Khamoro Festival din Praga sunt doar câteva din evenimentele care celebrează această moștenire muzicală unică.
